Anca si Georgiana, fondatoarele proiectului Vreau sa fiu Stewardesa

Share
| Scris de: Teodor Stefan | 01-03-2016

Anca Dumitrescu si Georgiana Ene iubesc aviatia. Vrand sa-i ajute pe cei care doresc sa devina insotitori de bord, au plecat din presa si au lansat “Vreau sa fiu stewardesa” – primul proiect de acest gen din Romania si, in opinia noastra, cel mai complet. Indrumati de Anca, Georgiana si de restul echipei, numerosi cursanti si-au vazut visul implinit, zburand astazi pentru companii aeriene de renume.

Cand ati lansat Vreau sa fiu Stewardesa si ce v-a determinat sa faceti asta?

Anca: Pe 26 septembrie 2013. Proiectul, insa, a fost conceput in iunie 2013.

Georgiana: Totul a pornit dintr-o experienta de-a mea. Eu, la baza, sunt jurnalist. In 2010 am facut Scoala de Aviatie zicandu-mi ca vreau sa las jurnalismul pentru a ma angaja stewardesa la TAROM (aveam o prietena care facea asta). Am terminat Scoala, insa lucrurile nu au mers asa cum planuisem. M-am intors in redactie (lucram la Capital) si mi-am dat seama ca informatiile necesare pentru a te pregati sa devii insotitor de bord nu sunt multe si nici foarte clare. Scoala m-a costat aproximativ 5000 de euro, iar aici ma refer la toate taxele, la transportul meu la Sofia (unde am facut simulatorul), la cazarea de acolo – la toate cheltuielile. Initial mi-au spus ca ma costa 1600 de euro cursul teoretic, dupa care au aparut si alte cheltuieli in urmatoarele 6 luni. Si uite-asa am ajuns la 5000 de euro. Aceste informatii nu erau nicaieri clare, transparente, pe masura ce lucrurile evoluau aflai ca trebuie sa platesti si alti bani. Iar cineva fara experienta in domeniul asta nu avea cum sa stie ca exista niste taxe la Autoritate, la ce suma se ridica ele, etc. De aici a pornit ideea proiectului. Pe Anca am cunoscut-o in 2012.

Anca: Eu am lucrat in presa de business si la Avocatnet.ro (job-ul principal), unde am activat timp de 5 ani. In noiembrie 2012 mi-am dat demisia de la ei, am inceput o firma de PR si organizare evenimente (cele mai multe erau in zona culturala), m-am intalnit cu Georgiana la un eveniment despre antreprenoriat. Ulterior, eu aveam un proiect cultural si Georgiana se apucase de unul in zona literara. Chiar am inceput amandoua un proiect literar, insa era greu de sustinut financiar. La un moment dat, Georgiana mi-a spus povestea ei cu Scoala de Aviatie si mi-a zis ca nu vrea sa plece din Romania, isi dorea sa lucreze pentru Tarom.

Georgiana: Eu nu aveam nici un motiv care sa ma tina in tara, dar am refuzat sa plec crezand cu tarie ca pot face ceva aici. Chiar daca am facut Scoala de Aviatie, nu am fost niciodata la un interviu. Am facut-o pentru ca voiam sa fiu stewardesa la TAROM si, daca n-am putut in 2010, m-am reintors in redactie. Dupa ce am intalnit-o pe Anca, in 2012, am zis “Vreau sa fac altceva!”. Si tot vorbind cu Anca despre ce am putea face, ne-am dat seama ca nu exista nimic in zona asta si astfel a luat nastere Vreau sa fiu Stewardesa.

Anca: Noi oricum organizam evenimente si am zis sa ne orientam catre unele dedicate viitoarelor stewardese, mai ales ca informatiile legate de aceasta meserie erau, cel putin in Romania, aproape absente. Dupa care am cumparat domeniul si ne-am facut site-ul. “Vreau sa fiu Stewardesa” a fost genul de decizie luata pe moment, pe care o faci cu suflet. Si ne-am apucat amandoua de lucru. Noi am facut site-ul, fara ajutorul nimanui, iar celor care ne-au intrebat cat am investit in el le-am spus: 50 de euro, cat a costat domeniul. Apoi am inceput sa ne documentam. Georgiana mai scrisese pe aceasta tema in Capital, deci aveam o baza de pornire. Dupa care ne-am zis: “Hai sa facem si conferinte!”

Georgiana: Pe langa lucrurile invatate la Scoala de Aviatie, veneam cu un background documentat in domeniul dedicat viitorilor insotitori de bord. In plus, eu facusem si o serie de interviuri cu cei care erau, la vremea respectiva, directori de scoli de aviatie in Romania. Intre timp s-au mai schimbat.

ancs si georgiana - mesaj

Cand ati facut prima conferinta si primul curs pregatitor?

Anca: Am facut prima conferinta pe 23 noiembrie 2013. A fost o conferinta nationala la care i-am adus pe reprezentantii tuturor scolilor de aviatie din Romania de atunci, respectiv stewardese de la Wizz Air, TAROM si Carpatair. I-am pus pe toti la o masa si le-au povestit celor interesati ce inseamna meseria asta. Am avut 150 de participanti din toate colturile tarii, nu pot sa uit ca au venit fete de la Alba-Iulia, de la Baia Mare cu trenul (au calatorit noaptea ca dimineata sa ajunga la conferinta). Am realizat asta fara o promovare media ampla cum facem in prezent. Dupa conferinta, increderea noastra in proiect a crescut. Si tot la prima conferinta am cunoscut-o pe Nicoleta Gherman, insotitoare de bord cu o experienta de peste 10 ani la Qatar Airways. Inainte de conferinta ne-a trimis un email, ne-a spus ce background are si ca ar fi onorata sa participe la eveniment. Si a venit. Dar nu ca speaker, ci in public. Tin minte si acum ca era imbracata in visiniu (nu in uniforma QR). Ne-a placut imediat de ea si asa am zis “Hai sa vedem ce putem face impreuna.” Alaturi de Nicoleta am pus bazele primului curs, care a avut loc pe 19 februarie 2014. Recent am aniversat 2 ani de cursuri cu elevi minunati, persoane cu care ne mandrim!

Pe langa Bucuresti, faceti si cursuri in tara.

Anca: Da, pe primul l-am avut la Cluj-Napoca, 11 octombrie 2014. Apoi am avut la Timisoara, pe 1 martie 2015, iar pe 17 aprilie a avut loc primul curs la Iași. Ulterior, am organizat o serie de cursuri in marile orase din tara si in Bucuresti. In total, pana acum am organizat 55 de cursuri pregătitoare, în cadrul cărora am avut 1088 de cursanti.

Georgiana: Am inceput aceste cursuri in afara Bucurestiului pentru ca aveam oameni care veneau de la Piatra Neamt, din Botosani, Satu-Mare, Arad, Timisoara. Stateau cate 5 zile in Bucuresti doar pentru cursurile noastre pregatitoare. Avem si cursuri care dureaza 4 zile si parca tot nu sunt suficiente, ar mai trebui una sau doua. Cei care sustin un curs de o zi fac, practic, o pregatire punctuala. Nu ai cum sa aprofundezi toate aspectele, sa primesti raspunsuri la intrebari, sa exersezi probele, sa faci public speaking si altele in doar 7-8 ore. Mai ales atunci cand vorbesti despre mai multe companii aeriene: Wizz Air, Qatar Airways, Ryanair, Etihad Airways, Emirates.

Anca: Abilitatea de a vorbi in public, pe care nu toata lumea o are, este foarte importanta in cadrul unui interviu. Apoi, la cursurile noastre inveti cum sa fii creativ, cum sa fii spontan, cum sa oferi raspunsuri diferite fata de restul, raspunsuri care sa te evidentieze si sa placa recrutorilor. Eu le spun celor care vin la noi ca ceea ce vor face este mai mult un curs de dezvoltare personala decat unul de aviatie. Cine vine la un asemenea curs invata tot ce trebuie sa stie pentru a fi pregatit la interviu, dar se descopera foarte mult si pe sine. Iar asta ii ajuta in orice vor face de-acum inainte, nu numai la interviu.

12771481_1036924993012514_6634724592474524455_o

Cand ati organizat prima conferinta in afara tarii?

Anca: Anul trecut, la Chisinau, in ultimul weekend din octombrie, cand ne-am dus pe la televiziuni si am facut o sesiune deschisa de informare. Apoi am facut cursul, pe 12-13 noiembrie 2015.

Georgiana: Apropo de date… Vreau sa-ti spun ca Anca are o memorie incredibila. Stie aproape toti cursantii dupa nume / prenume si dupa chip, cam 1000 si ceva de oameni.

Anca: Pe 7 februarie 2016 am avut conferinta si in Serbia, la Belgrad. Urmatoarea va fi la Roma, in mai (conferinta + curs). Anul trecut am avut o intalnire cu cititorii la Bologna – un succes la care nu ne asteptam. Au venit cursanti de la Roma la Bologna, aproape 400 km, de la Padova si din alte orase. In 2016, extinderea noastra in afara tarii vizeaza Italia si Serbia.

Cateva cuvinte despre “How to be cabin crew“, alt proiect al vostru.

Georgiana: A venit natural pentru ca aveam, in Bucuresti, si cursanti din afara tarii (cam 25-30% din totalul cursantilor nostri). Primeam email-uri de genul: “Nu inteleg ce scrie pe site-ul vostru, dar ma intereseaza ceea ce faceti si vreau mai multe detalii.”

Anca: Ceea ce facem se aplica oriunde ai merge la interviu, fie ca vorbim despre Romania sau alta tara. Proiectul nostru este universal. Uitandu-ne putin in jur – mai sunt site-uri in strainatate de pregatire a viitorilor insotitori de bord – am vazut ca nici unul nu are atata informatie ca pe site-ul nostru din Romania, unde sunt deja peste 500 de articole scrise. And counting. Si ne-am zis ca este loc sa facem asta la nivel international. Astfel, in februarie 2015 am lansat “How to be cabin crew”.

La ce companii s-au angajat pana acum cursantii vostri?

Anca: Pe langa Etihad, Emirates si Qatar Airways, au ajuns si la multe companii europene: Ryanair, Vueling, Primera Air (Danemarca), easyJet, Blue Air (trei fete) si TAROM – o cursanta din prima noastra grupa, Georgiana Marincas. Avem chiar si doua fete pregatite de noi care au ajuns la Hainan Airlines (China). Procesul de recrutare a fost mai dificil acolo, dar pana la urma au reusit.

Georgiana: Multi dintre elevii nostri au Scoala de Aviatie facuta, dar vin si la curs pentru a se pregati temeinic in vederea interviului.

poza grup - curs 10

Destinatii favorite.

Georgiana: Parisul se afla pe lista mea de bifat in 2016. Madridul – am zis ca-l bifez impreuna cu Anca – si Bali. Dintre orasele vizitate pana acum mi-a placut Roma, mai ales pentru mancare. La Roma m-as intoarce oricand!

Anca: Pe lista de anul asta am Lisabona si Stockholm. Vreau, de asemenea, sa ajung la Olimpiada de la Rio, insa nu stiu daca-mi va iesi. Sa vezi Jocurile Olimpice este, cu siguranta, “a once in a lifetime experience”. Si Asia este pe lista, acolo as vizita mai multe locuri, nu as sta intr-unul. Mi-ar placea sa ajung si la New York. Pana atunci insa ma duc in Insulele Canare 10 zile sa invat surf. Dintre cele vizitate pana acum mi-au placut Copenhaga (stilul lor de viata) si o insula mica din Grecia: Milos, Cyclades. Sudul Portugaliei mi-a ramas la inima. Si eu sunt o gurmanda, iar acolo vorbim despre o bucatarie corecta si gustoasa, mancare ca la mama acasa.

Cat de mare este echipa Vreau sa fiu Stewardesa?

Georgiana: Cu totii suntem 7, noi doua si inca 5 colegi.

Hobby-urile voastre.

Georgiana: Nu pot sa spun ca sunt o sportiva inraita, nici macar la sala nu merg, dar imi place sa ma plimb atunci cand am timp. Sa merg pe jos, sa admir orasul, sa privesc oamenii – detaliile pe care nu prea mai avem timp sa le observam avand in vedere viata agitata pe care o ducem in ultima vreme. La interviul asta chiar am venit pe jos de-acasa si mi-a prins bine.

Anca: Filmele. Din 2008 merg in fiecare an la TIFF, la Cluj, in ultimii 3 ani m-a insotit si Georgiana. I-a placut, nu i-a placut, nu prea a avut ce sa faca, am luat-o cu mine. 🙂 Citesc in mod regulat si cred ca de aici pleaca si pasiunea pentru scris. Fac yoga (pe langa surf, in Insulele Canare ma duc si pentru yoga). Sunt o mare iubitoare de muzica, imi plac festivalurile si – cand calatoresc intr-un oras anume incerc sa imbin vizita cu un festival. Chiar am ochit vreo 3 anul asta la care mi-ar placea sa ajung. Unul dintre ele chiar la Lisabona, in iulie, altul este in Croatia, aproape de Zagreb. Daca nu ajung, ma multumesc si cu cele anuntate pentru Romania.

IMG_6651

Recomandari pentru cei care vor sa devina insotitori de bord.

Anca: Inainte sa exersam probele pentru interviu si sa demaram pregatirea propriu-zisa, le explicam cursantilor nostri si partile bune, dar si partile mai putin bune ale acestui job. Multi dintre ei vin zicand “Wow, ce frumos este sa fii insotitor de bord! Vreau si eu!” fara sa stie ce pot face dupa cativa ani de zbor, cat de greu este, ce sacrificii presupune job-ul, etc. Si atunci, inainte de orice, noi le oferim o imagine de ansamblu despre meseria asta. 360 de grade, cu bune si cu rele, astfel incat depinde de ei daca vor sa faca pasul sau nu. Sa stii ca am avut persoane care, dupa un curs, au zis: “Multumesc frumos, dar nu este de mine.” Publicul nostru este foarte eterogen. Am avut tineri de 21-22-23 de ani care abia au terminat facultatea, chiar si un baiat de 19 ani, respectiv medici la 30 si ceva de ani nemultumiti de felul in care le este apreciata munca in Romania. Avocati satui de rutina, corporatisti care voiau altceva. Toti au venit la noi dupa ce si-au spus: “Gata, vreau sa fac altceva!”

Georgiana: Inainte de toate, le recomandam sa aiba incredere in ei. Emotiile sunt principala problema a celor mai multi. Ar fi ideal sa reuseasca cumva sa le lase la usa cand intra in interviu si sa fie ei, siguri pe sine. Sa dea comisiei de recrutare raspunsul pe care il au in cap. Ei au ceva creionat in minte, cam ce-ar trebui sa raspunda, dar – din cauza emotiilor – nu reusesc mereu sa-l si exprime asa cum trebuie.

Anca: Sa mearga documentati la interviu, sa fie pregatiti pentru orice. Sa arate ca le pasa de faptul ca sunt acolo si ca au venit in cunostinta de cauza. Sa-si faca temele, sa fie autodidacti, sa stie limba engleza foarte bine! Doar asa vor putea sa aiba o discutie fluenta cu recrutorii. Neincrederea de care spunea Georgiana si emotiile vin si din lipsa conversatiilor, a practicii in engleza. De asemenea, sa tinteasca foarte sus! Sa mearga la toate interviurile, sa nu se limiteze doar la unul daca nu l-au luat la prima incercare. Si daca le place job-ul asta, chiar sa faca o cariera din el.

Cum decurg lucrurile dupa terminarea cursurilor voastre? Cine plateste cursurile la companie?

Anca: Depinde de la companie la companie. Daca vorbim despre operatori arabi – Emirates, Etihad, Qatar Airways – doritorii fac cursul nostru, merg la interviu si, in momentul in care au fost angajati, compania se ocupa de tot. Pe de alta parte, la Ryanair trebuie sa-ti platesti training-ul, este in jur de 2000 de euro. Poti plati suma fie inainte, fie compania iti retine o parte din salariu timp de 6 luni. La Blue Air este acelasi lucru ca la TAROM: trebuie sa ai o licenta de zbor valida ca insotitor de bord pe Boeing 737 (la Blue Air), respectiv pe A320 sau / si B737 (la TAROM) emisa de Autoritatea Aeronautica din Romania.

5D__5959_web

O zi la birou.

Anca: In fiecare zi raspundem, in medie, la 50-60 de intrebari si comentarii primite pe site, pe email sau pe pagina noastra de Facebook. Din timpul nostru de munca, customer support-ul reprezinta cam 30%.

Georgiana: Si nu stergem nici un mesaj. Nici de pe pagina noastra de Facebook, nici de pe site. Evident, comentariile trebuie sa fie in limita bunului-simt, fara a-i jigni pe ceilalti. Raspundem la toate comentariile, atat pe Facebook, cat si pe vreausafiustewardesa.ro. Avem grija sa fim la curent cu tot ce se intampla in domeniu!

Anca: Cautam sa fim tot timpul alaturi de cursantii nostri. Pentru ca toti tinerii care ne viziteaza pe site sau isi doresc un astfel de job au nevoie, la inceput, de informatii. Fiecare vine cu o problema specifica. Spre exemplu, chiar daca au rasfoit tot site-ul, poate nu au gasit raspunsul la intrebarea lor. Si atunci ne contacteaza. Evident, le raspundem tuturor cat de bine putem. Uneori le oferim si informatii in plus, date care credem ca i-ar putea ajuta. Consider ca asta este unul dintre lucrurile care ne-au adus unde suntem acum: grija constanta fata de cititori.

Georgiana: Pentru noi, Vreau sa fiu Stewardesa este un job full-time, nu facem altceva. Avem si o firma care se ocupa de organizare evenimente, dar e secundara.

Anca: Am incercat sa ne specializam pe paliere diferite pentru a obtine rezultate maxime. In ultimii 2 ani, Georgiana s-a ocupat de user experience – cum arata site-ul, interfata, navigarea – iar eu sunt cu partea de content. Scriu, ma preocup de subiecte noi, de pagina de Facebook. Pentru a fi permanent la inaltime, Georgiana face cursuri de digital marketing si gaseste metode noi de a-i atrage pe oameni pe site, in timp ce eu ma axez pe partea de content si social media.

CLOS6742

Momente interesante din timpul cursurilor?

Anca: Chiar pe 21 februarie am avut un moment dragut. Nicoleta exersa cateva probe de la interviu si ajunsese la “Ce ai face daca..?” Ce ar face cursantii daca ar lua cina cu o vedeta, daca ar castiga un milion de euro, etc. Si unul dintre cursanti – Geo, 19 ani – raspunde: “As plati tuturor prietenilor mei un astfel de curs, chit ca vor sa devina insotitori de bord sau nu.” Pentru noi a fost un moment emotionant si flatant. Toti cursantii au lucruri de oferit si invatam de la fiecare cate ceva. Asta mi se pare genial cand lucrezi cu oamenii.

Doritorii pot participa la cursurile voastre si online?

Anca: Avem foarte multi cursanti care sunt fie din afara tarii, fie din tara si nu pot ajunge in Bucuresti la curs. Acestora le oferim, de un an si ceva, “private coaching”. Online, via Skype, cateva ore sau pe mai multe sesiuni. Abordam aceleasi teme / probe ca la cursul fizic – engleza, grooming, prezentare personala, intrebari, probe – si ii ajutam astfel, virtual, sa se pregateasca. Pentru preturi legate de aceste sesiuni de private coaching ii rugam sa ne contacteze pentru ca difera de la caz la caz, in functie de nevoile lor de pregatire. Oferim, in privat, inclusiv meditatii la limba engleza (fizic, dar si online). Sunt multi care au nevoie pentru ca vin la curs si isi dau seama ca nu cunosc bine vocabularul sau nu stapanesc anumiti termeni de specialitate.

Georgiana: Ii asteptam cu drag pe toti cei interesati de un asemenea job pentru a le oferi aripi si a-i ajuta sa-si vada visul implinit!

Text: Teodor Stefan. Foto: arhiva personala Vreau sa fiu Stewardesa.

Share